Tulburările de creştere ale copiilor – Partea a II-a: Bolile endocrine

Articole 0 Comentarii
Publicat acum 2 ore
Tulburările de creştere ale copiilor – Partea a II-a: Bolile endocrine

Bolile endocrine presupun o deficienţă sau un exces de hormoni. Acestea pot fi responsabile de tulburările de creştere din copilărie şi din adolescenţă.

Deficienţa hormonului de creştere este o afecţiune ce implică o dereglare a glandei pituitare (o glandă mică, situată la baza creierului, care secretă mai mulţi hormoni, inclusiv pe cel de creştere).

Hipotiroidismul este o altă afecţiune endocrină, care constă în faptul că glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni tiroidieni, esenţiali în creşterea normală a oaselor.

Citește și Care este rolul tiroidei și cum poate fi afectată funcţia ei?

Întârzierea staturală

Înălțimea scăzută reprezintă în jur de 30% din consultațiile de endocrinologie la copil. Este definită statistic ca o înălțime mai mică cu două deviații standard de la înălțimea medie normală pentru vârstă, conform curbelor de înălțime valabile pentru țara în care crește copilul.

Întârzierea staturală poate avea debut intra uterin sau postnatal la orice vârstă.

Citește și Graficul greutăţii şi înălţimii la copii, de la naştere până la vârsta de 8 ani

Întârzierea staturală intra-uterină poate fi cauzată de:
– sindroame dismorfice malformative
– sindroame polimalformative cu aberații malformative
– nanism esențial dismorfic (sindroame cu sau fără întârziere mentală)
– embriofetopatii (rubeolă congenitală)
– cauze endocrine: hipotiroidie, insuficiență hipofizară congenitală.

Întârzierea staturală cu debut postnatal poate fi cauzată de:
– boli cronice (intoleranță la gluten, astm bronșic, mucoviscidoză, cardiopatii congenitale, insuficiență renală, anemii grave, infecții cronice severe, boli metabolice)
– nanism psiho-social
– întârziere simplă de creștere și de declanșare a pubertății
– înălțime mică constituțională
– cauze endocrine: nanism hipofizar, hipotiroidie, hipercorticism.

Citește și Înecul secundar la copii: o moarte tăcută. Cum se produce şi cum poate fi prevenit

Investigaţii necesare pentru stabilirea diagnosticului

Medicul specialist va efectua mai multe investigaţii, pentru stabilirea corectă a diagnosticului. Va măsura înălțimea și greutatea şi le va compara cu graficele de creștere corespunzătoare sexului copilului.

De asemenea, este nevoie de radiografii, precum şi de o ecografie tiroidiană, de teste genetice şi de stimulare a hormonului de creştere.

În majoritatea afecțiunilor, stabilirea precoce a tratamentului, cu adaptarea stilului de viață pot ameliora prognosticul final de înălțime, dacă tratamentul este instituit înainte de închiderea cartilagiilor de creștere.

Citește și Mai mulți copii au făcut „Sindromul vârcolacului” după administrarea unui medicament etichetat greşit

Obezitatea

Obezitatea este o tulburare cronică a stării de nutriție, caracterizată de creșterea greutății corpului pe seama țesului adipos. Această situaţie rezultă dintr-un aport caloric crescut față de consumul de energie.

Înainte de 16 ani copilul este considerat obez, dacă masa grasă depășește cu 20% sau mai mult valoarea de referință pentru vârstă și sex.

Peste 16 ani, diagnosticul de obezitate se pune atunci când masa grasă este mai mare de 25% din greutate la băieți și mai mare de 32% la fete.

Obezitatea este o problemă de sănătate publică, fiind o boală foarte frecventă la copii. Ministerul sănătății a publicat în 2014 un studiu asupra incidenței obezității la copii. Rezultatele acestuia au arătat că în România 25% dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali sau obezi. Obezitatea infantilă este mai frecventă în mediul urban față de mediul rural și este mai mare la băieți decât la fete.

Consecințele obezității în timpul copilăriei constau în boli cardiovasculare, diabet zaharat tip II, probleme ortopedice, tulburări mintale, rezultate școlare slabe și scăderea stimei de sine.

Cel mai adesea, este vorba de obezitate comună prin exces de aport caloric față de un consum energetic scăzut. Obezitățile malformative și cele endocrine (sindrom Cushing, hipotiroidie, craniofaringiom, pseudohipoparatiroidie) sunt rare și se disting prin asocierea cu o înălțime scăzută.

Citește și Epidemie de obezitate infantilă în România! Lactate nesănătoase la rafturile pentru copii

Factorii ce determină apariția obezității comune sunt:
– familiali – 80% dintre copiii obezi au cel puțin un părinte obez
– genetici
– de mediu – regimurile de tip fast food, rolul reclamelor televizate asupra gusturilor alimentare ale copilului, posibilitatea de a face sport
– psihoafectivi – obezitatea e mai frecventă la copiii cu părinți divorțați sau cu alte traume emoționale.

Mulți dintre copiii obezi vor continua să fie obezi la vârstă adultă și majoritatea obezităților severe ale adultului își au debutul în copilărie.

Măsurile cu scop de reducere a excesului ponderal trebuie să înceapă cât mai precoce, pentru a ameliora pronosticul pe termen lung.

Citește și Mergi zilnic pe jos! Mişcarea aduce beneficii nebănuite sănătăţii

Tratamentul obezităţii

Tratamentul constă în regim alimentar, cu reducerea moderată, adaptată vârstei, a aportului caloric și creșterea consumului de energie.

Tratamentul medicamentos vizează doar corectarea situațiilor patologice declanșatoare. Psihoterapia este adesea necesară și ultilă.

Pubertatea precoce

Pubertatea precoce “adevărată” este legată de o maturare a axului hipotalamo-hipofizo-gonadic, responsabil de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, înainte de vârsta de 8 ani la fete și de 10 ani la băieți.

Principala consecință patologică a secreției precoce de steroizi sexuali este accelerarea viteziei de creștere și închiderea cartilajelor de creștere. Acest lucru duce la o diminuare a înălțimii finale a copilului.

Este foarte importantă stabilirea rapidă a diagnosticului și instituirea tratamentului, pentru a opri evoluția acestei pubertăți precoce.

Citește și COPIII ȘI TENISUL. CÂND ÎNCEPEM ȘI CUM ȘTIM DACĂ SE POATE FACE PERFORMANȚĂ??

Pubertatea precoce “adevărată” trebuie diferențiată de:
– dezvoltarea pubertară parțială, în care apare un singur caracter sexual (dezvoltarea prematură și izolată a sânilor, apariția unei pilozități pubiene sau axilare, menstruații izolate)
– pseudo-pubertățile precoce izosexuale, fără activarea axului hipotalamic
– pseudo-pubertățile precoce heterosexuale.

Apariția caracterelor sexuale secundare: creșterea sânilor, apariția pilozității axiale și pubiene, apariția menstrelor la fete cu vârstă sub 8 ani sau creșterea volumului testicular și a penisului, apariția pilozității pubiene, axiale și faciale, îngroșarea vocii, acnee la băieți înaintea vârstei de 10 ani sunt semnale ce trebuie să vă trimită de urgenţă cu copilul la medic.

În afara riscului de a nu ajunge la o înălțime finală adecvată, acești copii pot deveni complexați de modificările fizice care li se întâmplă doar lor. În unele cazuri, este nevoie, în afara tratamentului, de consilere psihologică, atât a copiilor, cât și a părinților.

Citește și DEPRESIA LA COPII. CE ESTE, DE CE APARE ȘI CE POT FACE PĂRINȚII

Întârzierea pubertară

Întârzierea pubertară este definită prin absența apariției caracterelor sexuale secundare după vârsta de 14 ani la fete și 16 ani la băieți sau prin trecerea a mai mult de 5 ani de la apariția unui caracter sexual secundar și nefinalizarea maturizării sexuale.

Cauzele pot fi:
– întârziere simplă a pubertății – mai frecventă la băieți, adesea ereditară, pune mai ales probleme psihologice
– cauze centrale hipofizare. Leziunea poate fi tumorală (craniofaringiom), sechelară (meningită), post iradiere sau post chirurgicală. Apare de asemenea în sindroamele polimalformative
– insuficiență gonadică primară: la fete, sindromul Turner (talie mică, dismorfie, malformații cardiace și renale, bandelete ovariene în ecografie, cromatină sexuală negativă), o leziune ovariană dobândită; la băieți, o anorhie (malformativă), atrofie testiculară bilaterală (postinfectioasă, postiradiere, traumatică, torsiune de cordon), o disgenezie gonadică, sindrom Klinefelter
– boli cronice: insuficiență renală, cardiacă, respiratorie, boală celiacă, boli endocrine netratate sau incoplet tratate
anorexia mentală, efortul fizic în exces.

Tratamentul în cazul întârzierii pubertare este etiologic și/ sau de substituție, după caz. De asemenea, trebuie acordată o grijă deosebită abordării psihologice a copilului, până la rezolvarea situației. Unele afecţiuni de acest fel pot duce la infertilitate ireversibilă.

Citește și Teama la copii. Ce este și cum apare

 

sursa foto: pixabay.com



Adauga un comentariu
Inchide
GDPR

medicaltv.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.