Ce este pulsul şi care sunt valorile lui normale

Articole 0 Comentarii
Publicat acum 8 luni
Ce este pulsul şi care sunt valorile lui normale

Pulsul reprezintă numărul de bătăi pe care inima le face într-un minut. Medicii consideră că un puls normal, în cazul unui adult sănătos, în stare de repaus, este cuprins între 60 și 100 de bătăi pe minut. Dacă nu ai pulsul cuprins între acești parametri, nu înseamnă neapărat că ești bolnav.

Din fericire, tehnologia ne pune astăzi la dispoziție, complet gratuit, o mulţime de aplicații pentru măsurarea pulsului și tensiunii.

Un puls normal variază foarte mult, în funcție de vârstă, de activitatea fizică desfășurată, de temperatura în care stă persoana respectivă, de greutatea corporală și de starea ei emoțională. De exemplu, dacă te sperii sau primești o veste neașteptată ori întâlnești o persoană dragă, pulsul tău va crește foarte mult, datorită andrenalinei, un hormon pe care creierul nostru îl produce în situații de acest fel.

Citește și CE ESTE MURMURUL CARDIAC ŞI CE BOLI GRAVE POATE ASCUNDE

Concepții greșite despre un puls normal

Mulți dintre noi tindem să considerăm că parametrii unui puls normal sunt obligatorii și singura dovadă a unei stări bune de sănătate. Astfel apar multe mituri, concepții greșite, pe care medicii caută să le desființeze.

Un puls normal e cuprins între 60 și 100 bătăi/minut

Normal, această idee este corectă, dar este evident că există aici o marjă foarte mare de abatere. Ideal este ca pulsul să fie cuprins între 50 și 70 de bătăi pe minut. Cu cât este mai scăzut în stare de repaus, cu atât persoana este mai sănătoasă.

Astfel, un puls de peste 76 de bătăi pe minut în stare de relaxare poate fi un semn că persoana respectivă are un risc mai mare de atac de cord. Pulsul este în parametrii de normalitate, dar asta nu înseamnă că rezultatul este automat foarte bun.

Citește și Analizele medicale anuale. Ce afecțiuni grave pot depista de timpuriu

Palpitațiile sunt semnalul unui atac de cord

Desigur că tulburările de ritm cardiac pot fi periculoase, dar trebuie să cunoaștem contextul în care apar, pentru că de multe ori nu sunt semnul unor boli grave. Palpitațiile (bătăile iregulate ale inimii) pot să apară și în lipsa unor afecțiuni cardiace, în mai multe situații: consum de alcool sau cofeină, efort fizic, stres, deshidratare, tratament medicamentos, fumat.

Trebuie să ne alarmăm dacă aceste palpitații sunt însoțite de durere în piept sau de probleme de respirație.

Citește și Curăță plămânii în doar câteva zile: Plantele-minune pentru sănătatea pulmonară

Un puls normal înseamnă o tensiune arterială normală

Deseori, considerăm că dacă pulsul este în limite normale, atunci și tensiunea este bună. Acest lucru nu este însă valabil de fiecare dată.

E posibil ca pulsul să fie perfect, dar tensiunea arterială să fie prea mare sau prea mică. Și, din păcate, acest aspect este mai greu de observat în afara unei măsurări cu tensiometrul, pentru că simptomele unei anomalii nu sunt la fel de evidente ca în cazul pulsului.

Citește și STUDIU: TENSIUNEA ARTERIALĂ AR PUTEA FI MĂSURATĂ CU UN SELFIE DE PE TELEFONUL MOBIL

Puls normal, în funcție de vârstă

Dacă pentru un adult sănătos un puls normal înseamnă între 60 și 100 de bătăi pe minut, situația se schimbă în cazul copiilor și bătrânilor.

Astfel, pentru copiii de peste 6 ani, puls normal presupune între 70 și 100 de bătăi pe minut, iar în cazul bebelușilor poate fi chiar mai mare, ajungând și la 160 de bătăi pe minut, lucru perfect normal.

În cazul personelor mai în vârstă, un puls normal este mai scăzut, ajungând chiar și sub 60 de bătăi pe minut. Acest lucru nu reprezintă însă o problemă medicală.

Citește și Studiu: Prăjelile, efect devastator asupra organismului uman

Tulburări cardiace care apar în lipsa unui puls normal

În ciuda diferențelor uneori mari de la o persoană la alta, extremele pulsului pot indica anumite afecțiuni.

Astfel, dincolo de zona 60-100, care este puls normal, niveluri în repaus de peste 100 de bătăi indică de obicei tahicardie (iar peste 150 de bătăi înseamnă tahicardie supraventriculară). Dacă pulsul tău scade sub 50 de bătăi pe minut, afecțiunea se numește bradicardie, în timp ce oscilațiile pulsului indică aritmie.
Desigur, așa cum menționam anterior, medicul va pune diagnosticul doar după ce va lua în calcul toți factorii care pot influența nivelul considerat normal al pulsului.

Citește și Sucuri și ceaiuri care curăță arterele

Cum se măsoară pulsul

Pulsul crește odată cu nivelul activității fizice. Valorile de bază folosite în detectarea unei eventuale probleme cardiace necesită măsurarea pulsului în repaus. De aceea, medicii recomandă ca pulsul să fie măsurat, preferabil, fie după odihnă (dimineața, înainte de a coborî din pat, de exemplu), fie după minimum 10 minute de lipsă a unei activități fizice.

În mod clasic, pulsul se poate măsura manual. Se atinge cu degetele partea laterală a gâtului sau încheietura mâinii și se numără câte bătăi se simt în 60 de secunde.

Formula unanim acceptată de medici pentru a stabili valorea maximă în repaus a pulsului este: cifra 220, din care scădem vârsta. Astfel, pentru cineva de 30 de ani, pulsul maxim este: 220-30=190.

Citește și Ajutor în caz de sufocare. Cum se face manevra Heimlich

Ce poate destabiliza pulsul

Un puls normal diferă, aşadar, de la o persoană la alta, în funcție de foarte mulți factori. Însă poate varia și în decursul unei zile, în funcție de anumite activități pe care le faci.

De exemplu, dacă vei consuma multă cafea sau alcool, pulsul va crește. Pot să apară și palpitații, adică bătăi neregulate ale inimii, care nu denotă vreo boală, ci doar o tulburare de moment.

Citește și Cafeaua, răsfățul de dimineață. Secrete și recomandări

Deshidratarea, febra și efortul fizic pot, de asemenea, să ducă la o creștere a pulsului și la palpitații.

Starea de spirit are același efect asupra pulsului. Frica, excitarea, bucuria intensă, anxietatea și tristețea cresc valorile pulsului. De asemenea, dacă stai în căldură sau în umezeală, pulsul va crește din cauza disconfortului termic.

Citește și Scăderile drastice de temperatură, șoc uriaș pentru organism. Ce boli se pot agrava

În toate aceste situații extreme, pulsul crește din cauza eliberării în organism a unui surplus de adrenalină. Aceasta este un hormon produs de creierul nostru pentru a ne semnala că suntem în pericol. Andrenalina ne-a ajutat mereu să supraviețuim, să luptăm sau să fugim atunci când viața noastră era în pericol. Ne ajută să nu simțim pe moment durerea și să facem eforturi deosebite ca să ne salvăm viața. De aceea, inima trebuie să pompeze imediat mult mai mult sânge în mușchi, ca să putem fugi sau lupta eficient.

În caz de stop cardiac, medicii folosesc deseori injecții cu andrenalină direct în inimă, care pot să repornească mușchiul cardiac. Desigur, efectul andrenalinei este doar pe termen scurt. În caz de afecțiuni cardiace, inima trebuie tratată prin medicație specială.

Citește și Combinații periculoase de alimente și medicamente

SURSA: WebMD.com

sursa foto: pixabay.com



Adauga un comentariu

Inchide
GDPR

medicaltv.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.