Cardiomiopatia dilatativă, boala severă care se trataează numai cu transplant de cord. Simptome, cauze şi factori de risc

Articole 0 Comentarii
Publicat acum 5 luni
Cardiomiopatia dilatativă, boala severă care se trataează numai cu transplant de cord.  Simptome, cauze şi factori de risc

Cardiomiopatia dilatativă este o afecţiune care presupune o mărire sau dilatare a ventriculului drept al inimii şi nu mai poate pompa corect sângele. Practic, miocardul devine tot mai slab şi mai putin capabil să pompeze sânge prin corp şi să menţină un ritm electric normal. Această afecţiune poate duce la insuficienţă cardiacă sau bătăi neregulate ale inimii numite aritmii şi reprezintă principalul motiv al unui transplant cardiac. Boala este una severă care scade calitatea vieţii şi prezintă risc crescut de mortalitate.

Citeşte şi: Campanie: depistarea rapidă a fibrilaţiei atriale te poate salva de la moarte

Cardiomiopatia poate fi de mai multe feluri:

  • cardiomiopatie dilatativă
  • cardiomiopatie hipertrofică
  • cardiomiopatie restrictivă
  • displasia aritmogenă de ventricul drept

Care sunt simptomele cardiomiopatiei dilatativă

Statisticile arată că una din 2.500 de persoane suferă de cardiomiopatie dilatativă, dar numărul bolnavilor poate fi mult mai mare, din cauza simptomelor care lipsesc sau se instalează foarte târziu, atunci când afecţiunea se cronicizează. Sunt şi situaţii în care boala se poate dezvolta rapid, cu simptome severe şi complicatii grave.

  • probleme de respiraţie (mai ales în timpul efortului fizic)
  • tuse (care apare atunci când staţi întins)
  • palpitaţii
  • lipsă de energie
  • oboseală accentuată
  • creştere în greutate
  • senzaţie de leşin
  • ameţeală
  • dureri toracice
  • confuzie uşoară
  • umflarea gleznelor şi picioarelor
  • umflarea abdomenului şi venelor de la nivelul gâtului

Citeşte şi: PREMIERĂ MEDICALĂ| A fost realizat primul transplant de inimă de la un donator decedat

Care sunt cauzele apariţiei cardiomiopatiei dilatativă

Specialiştii nu au reuşit să stabilească exact care sunt cauzele apariţiei cardiomiopatiei dilatativă, mai ales atunci când apare la copii şi sugari, dar bănuiesc că una dintre cauze ar putea fi moştenită. În schimb vorbesc despre mai mulţi factori de risc care ar putea favoriza apariţia afecţiunii:

  • hipertensiune de lungă durată
  • antecedente familiale de cardiomiopatie, insuficiență cardiacă sau stop cardiac
  • deteriorarea ţesutului cardiac în urma unui infarct
  • ritm cardiac accelerat cronic
  • tulburări metabolice precum: obezitate, afecţiuni tiroidiene, diabet
  • anumite infecţii

Citeşte şi: ATACUL VASCULAR CEREBRAL | Ce este și pe cine afectează

Factorii de risc ai cardiomiopatiei dilatativă

  • vârsta (boala apare, cu precădere, la persoanele cu vârste între 20 şi 60 de ani);
  • bolile autoimune
  • infecţiile virale care afectează muşcgiul inimii (miocardita)
  • consumul excesiv de alcool
  • chimioterapia
  • bolile coronariene
  • diabetul sau alte boli metabolice
  • malformaţiile arteriovenoase
  • boala Kawasaki
  • obezitatea
  • deficitul de carnitină, seleniu sau calciu
  • sindromul Barth
  • sindromul Churg Strauss
  • lupusul
  • tulburările tiroidiene

Citeşte şi: STUDIU| Stresul de la locul de muncă poate duce la boli de inimă

Care sunt complicaţiile care pot apărea în cazul unei cardiomiopatii dilatativă netratată

În lipsa unui tratament adecvat, cardiomiopatia dilatativă poate duce la complicaţii severe ale afecţiunilor cardiace severe precum apariţia cheagurilor de sânge, accidente vasculare, infarct, embolism pulmonar, fibrilaţie atrială, aritmie caridacă şi tahicardie şi hipoxie. De asemenea pot apărea şi alte complicaţii la nivelul altor organe, precum ficat mărit, edem pulmonar, ascită.

Citeşte şi: Studiu: Poluarea provocată de mașini creşte riscul de AVC şi boli cardiovasculare

Metode de tratament

Diagnosticarea cardiomiopatiei dilatativă este făcută de medicul specialist în urma unor teste specifice şi pe baza simptomelor descrise de pacient. Iar tratamentul nu vindecă această boală, dar are scopul de a ameliora simptomele şi reduce riscul apariţiei complicaţiilor şi este, tot timpul, particularizat în funcţie de fiecare pacient. De obicei schema de tratament este graduală, se începe cu medicamente şi abia apoi se poate ajunge la intervenţia chirurgicală care poate consta, în montarea unui stimulator cardiac sau a unui defibrilator cardiac. Dacă situaţia este gravă se recomandă chiar şi un transplant de inimă. Întreg tratamentul trebuie susţinut însă şi de o schimbare a stilului de viaţă în ceea ce priveşte alimentaţia, mişcarea şi limitarea pe cât posibil a consumului de alcool, tutun şi cafea.



Adauga un comentariu

Inchide
GDPR

medicaltv.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.