Boala arterială periferică, risc de infarct și atac cerebral. De ce apare şi cum se tratează

Articole 0 Comentarii
Publicat acum 44 de minute
Boala arterială periferică, risc de infarct și atac cerebral. De ce apare şi cum se tratează

Boala arterială periferică este o problemă circulatorie frecventă care apare când arterele îngustate reduc fluxul de sânge spre membre, mai ales cele inferioare.

Boala arterială periferică este cauzată de arteroscleroză, adică depozitarea de grăsimi, colesterol sau calciu pe pereţii arterelor. Alte cauze, mai rar întâlnite, sunt inflamarea vaselor de sânge, răni grave ale mâinilor sau picioarelor, anatomie anormală a muşchilor şi ligamentelor şi expunerea la radiaţii.

Citește și Atenţie la simptomele care îţi arată că poţi suferi de o boală de inimă. 4 semne timpurii că ai avea arterele înfundate

Simptome şi factori de risc

Când o persoană este afectată de boala arterială periferică, extremităţile şi în special picioarele nu mai primesc suficient sânge, situaţie care cauzează o serie de simptome.

Un semn important al bolii e reprezentat de crampele dureroase în zona şoldurilor, a coapselor sau a gambelor, după activităţi precum mersul obişnuit sau urcatul scărilor. Severitatea acestui simptom diferă, de la un uşor disconfort la nivelul picioarelor sau amorţeală, până la durere greu de suportat.

Citește și Sucuri și ceaiuri care curăță arterele

Alte simptome ale bolii arteriale periferice sunt senzaţia de rece la nivelul tălpii, răni ale degetelor sau picioarelor care nu se vindecă, schimbarea culorii pielii şi creşterea încetinită a unghiilor şi părului.

La bărbaţi, poate apărea şi disfuncţia erectilă. Dacă boala avansează, durerea poate să apară şi în timpul repausului sau al somnului. Complicaţiile bolii arteriale periferice sunt ischemia critică a membrelor, care apare atunci când o rană sau o infecţie a picioarelor nu se vindecă, atacul cerebral şi infarctul.

Citește și CELE MAI FRECVENTE PROBLEME ALE PICIOARELOR. CAUZE ȘI SIMPTOME

Factori de risc
  • Fumatul
  • Diabetul
  • Obezitatea
  • Hipertensiunea
  • Colesterolul mărit
  • Vârsta înaintată
  • Un istoric familial de boală arterială periferică, atac cerebral sau boli de inimă

Citește și Problemele picioarelor, posibili indicatori de boli grave

Cum se diagnostichează

Ghidurile internaţionale recomandă ca diagnosticarea bolii arteriale periferice să se facă prin măsurarea indicelui gleznă-braţ (IGB). Testul este uşor de efectuat şi nedureros şi compară, practic, tensiunea arterială de la gleznă cu cea la braţ. Valorile IGB trebuie să fie 1,0 – 1,4. Dacă sunt mai mici, pot indica îngustarea arterelor sau chiar blocarea lor. Diagnosticarea se face şi prin efectuarea unei ecografii vasculare carotidiene, test neinvaziv, care arată dacă circulaţia sângelui este normală, dacă există plăcilor de aterom sau a hematoamelor.

Citește și Varicele. De ce apar, cum se manifestă și cum le poți trata

Opţiuni de tratament pentru boala arterială periferică

Medicul îţi poate recomanda anumite medicamente pentru tratarea acestei afecţiuni, precum: aspirină sau alte antiagregante plachetare, statine, antihipertensive şi medicamente care atenuează simptomele. Dacă boala este în stadiu avansat, se poate ajunge la intervenţii chirurgicale, operaţiile indicate fiind, după caz, angioplastia, bypass-ul sau terapia trombolitică.

Citește și Încălțămintea, rol esențial în sănătatea picioarelor

Cum se previne

Cea mai eficientă metodă de prevenire pentru boala arterială periferică, dar şi unul dintre cele mai frecvente tratamente, este controlul factorilor de risc şi practicarea regulată a activităţilor fizice (30 de minute pe zi). Renuţarea la fumat are o importanţă crucială. Dacă ai diabet, ţine-ţi glicemia sub control, dacă ai tensiunea şi colesterolul prea mari, ia măsuri pentru scăderea lor, urmând indicaţiile medicului.

Citește și Simţi neîncetat nevoia de a-ţi mişca picioarele? Ai putea suferi de o boală rară

Tot o îndrumare valabilă atât pentru prevenirea cât şi pentru tratarea bolii este legată de dieta zilnică. Adoptă un stil alimentar care să excludă sau să conţină cât mai puţine grăsimi nesănătoase (margarina, pizza congelată, chipsurile, snacks-urile, carnea şi legumele prăjite în baie de ulei).

Dacă îţi amorţesc picioarele şi te dor când te deplasezi, programează-ţi un consult medical, mai ales dacă:

  • ai peste 65 de ani
  • ai peste 50 de ani, un istoric de diabet şi eşti fumător
  • ai sub 50 de ani şi ai diabet, hipertensiune şi suferi de obezitate.

Citește și ÎŢI AMORŢESC PICIOARELE? IATĂ DE CE BOLI ASCUNSE AI PUTEA SĂ SUFERI



Adauga un comentariu
Inchide
GDPR

medicaltv.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.