Stresul ne afectează încă din viața intrauterină. Ce efect are asupra fătului
Ateroscleroza se referă la acumularea de grăsimi, colesterol și alte substanțe în interiorul și pe pereții arteriali (placă de aterom), care poate împiedica fluxul sanguin. Placa se poate rupe, favorizând apariția trombilor (cheaguri de sânge). Deși ateroscleroza este frecvent considerată o problemă cardiacă, aceasta poate afecta arterele oriunde în organism. Ateroscleroza poate fi prevenită și tratată.
Ateroscleroza apare atunci când vasele de sânge care transportă oxigenul și substanțele nutritive din inimă spre restul corpului (arterele) devin groase și rigide – uneori restricționând fluxul de sânge către organe și țesuturi.
Arterele sănătoase sunt flexibile și elastice, dar în timp, pereții arterelor se pot întări, o afecțiune cunoscută și ca îngroșarea arterelor.
Ateroscleroza este o problemă destul de frecvent asociată cu îmbătrânirea. Această condiție poate fi prevenită și există multe opțiuni de tratament de succes.
Citește și Sucuri și ceaiuri care curăță arterele
Ateroscleroza este o boala lentă, progresivă, care poate debuta în copilărie. Deși nu se cunoaște cauza exactă, ateroscleroza poate debuta prin afectarea sau traumatismul la nivelul stratului intern al unei artere.
Afecțiunea poate fi cauzată de următoarele:
Dislipidemia (creșterea colesterolului total sau LDL, sau scăderea lipoproteinelor cu densitate înaltă – HDL) și diabetul favorizează apariția aterosclerozei prin amplificarea sau intensificarea disfuncției endoteliale și a activității căilor inflamatorii de la nivelul endoteliului vascular.
Fumul de țigară conține nicotină și alte substanțe chimice toxice față de endoteliul vascular. Fumatul, inclusiv fumatul pasiv, crește reactivitatea plachetară (stimulând formarea de trombi plachetari), nivelul plasmatic de fibrinogen și hematocritul (consecința fiind creșterea vâscozității sângelui).
În decurs de o lună de la renunțarea la fumat, HD (colesterolul bun) crește cu 6-8mg/dL, ceea ce face să scadă riscul de ateroscleroză.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major și independent pentru mortalitatea cardiovasculară, boala cardiacă ischemică, AVC, insuficiență cardiacă congestivă și moarte subită.
Ateroscleroza se dezvolta gradual și nu dă de obicei simptome. Nu dezvolți simptomele aterosclerozei până când o arteră este foarte îngustată sau trombozată încât nu poate furniza cantitatea adecvată de sânge către organe și țesuturi. Uneori, un tromb poate bloca complet circulația sângelui sau se poate rupe și declanșa un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
Citește și Boala arterială periferică, risc de infarct și atac cerebral. De ce apare şi cum se tratează
Dacă ai ateroscleroză la nivelul arterelor cardiace, poți avea simptome precum durerea toracică sau senzația de presiune toracică (angină).
Dacă ai ateroscleroză la nivelul arterelor ce duc către creier, poți avea semne și simptome precum amorțeală bruscă sau slăbiciune a mâinilor sau picioarelor, dificultăți în vorbire sau vorbire nedeslușită, pierdere temporară a vederii la un ochi, căderea mușchilor feței. Acestea semnalează un accident ischemic tranzitoriu (AIT), care, dacă nu este tratat, poate progresa către un accident vascular cerebral (AVC).
Citește și Studiu: Poluarea provocată de mașini creşte riscul de AVC şi boli cardiovasculare
Dacă ai ateroscleroză la nivelul mâinilor sau picioarelor, poți avea simptome ale bolii arteriale periferice, precum durerea de picior la mers (claudicație).
Dacă ai ateroscleroză la nivelul arterelor care duc către rinichi, dezvolți hipertensiune arterială sau insuficiență renală.
Citește și 5 simptome ale problemelor renale
Boala arterială coronariană – când ateroscleroza îngustează arterele apropiate inimii. Aceasta poate provoca dureri toracice (angină), un atac de cord sau insuficiență cardiacă.
Boala arterială carotidă – când ateroscleroza îngustează arterele apropiate creierului. Poate provoca un atac ischemic tranzitor (TIA) sau accident vascular cerebral.
Boală arterială periferică – când ateroscleroza îngustează arterele din brațe sau picioare, puteți dezvolta probleme de circulație în brațe și picioare. Acest lucru vă poate face mai puțin sensibil la căldură și frig, crescând riscul de arsuri sau degerături. În cazuri rare, circulația slabă a brațelor sau a picioarelor poate determina moartea țesutului (cangrenă).
Citește și Boala arterială periferică, risc de infarct și atac cerebral. De ce apare şi cum se tratează
Anevrismele – o complicație gravă care poate apărea oriunde în corp. Un anevrism este o umflătură în peretele arterei.
Boală renală cronică – ateroscleroza poate determina îngustarea arterelor care duc la rinichi, împiedicându-le să ajungă la sânge oxigenat. De-a lungul timpului, acest lucru poate afecta funcția rinichilor, menținând deșeurile de la ieșirea din organism.
Dacă bănuiești că ai ateroscleroză, fă-ți o programare la medic. De asemenea, acordă atenție simptomelor timpurii ale circulației sanguine neadecvate, precum durerea toracică (angină), durerea sau amorțeala picioarelor.
Diagnosticul precoce și tratamentul pot încetini progresia și agravarea aterosclerozei și pot preveni un infarct miocardic, un accident vascular sau o altă urgență medicală.
Citește și ÎŢI AMORŢESC PICIOARELE? IATĂ DE CE BOLI ASCUNSE AI PUTEA SĂ SUFERI
Tratamentul aterosclerozei constă în controlul factorilor de risc și modificări ale dietei, activitate fizică și administrare de medicamente antiplachetare. Aceste modificări ale stilului de viață și medicamentele ameliorează în mod direct sau indirect funcția endotelială, reduc inflamația și îmbunătățesc prognosticul.
Se recomandă reducerea aportului de grăsimi saturate și carbohidrați simpli și creșterea aportului de fructe, legume și fibre.
Citește și Nu toate grăsimile sunt nocive. Ce grăsimi putem consuma pentru o dietă sănătoasă
– reducerea colesterolului, inclusiv statine și fibrate
– inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), care pot ajuta la prevenirea îngustării arterelor
– beta-blocante sau blocante ale canalelor de calciu pentru scăderea tensiunii arteriale
– diuretice sau pilule de apă, pentru a ajuta la scăderea tensiunii arteriale
– anticoagulante și medicamente antiplachetare, cum ar fi aspirina, pentru a preveni coagularea sângelui și înfundarea arterelor.
Aspirina este deosebit de eficientă pentru persoanele cu antecedente de boală cardiovasculară aterosclerotică (de exemplu atac de cord și accident vascular cerebral). Un regim de aspirină vă poate reduce riscul de a avea un alt eveniment de sănătate.
Citește și Aspirina, un medicament ce poate fi periculos
– Consumați alimente cu un nivel scăzut de colesterol și grăsimi saturate. De asemenea, alimentația voastră trebuie să conțină multe cereale, fructe și legume
– Faceți cât mai multe exerciții fizice
– Nu fumați
– Țineți diabetul sub control, dacă este cazul
– Urmați tratamentul medical prescris de doctor pentru a scădea nivelul tensiunii arteriale și al colesterolului
– Faceți regulat analize pentru a preveni bolile coronariene.
Citește și Fructele și legumele de toamnă, o garanție pentru sănătate
