Anestezia, marea frică a pacienţilor. Partea a II-a – Anestezia regională/ rahianestezia. Riscuri și efecte secundare.

Articole 0 Comentarii
Publicat acum 4 luni
Anestezia, marea frică a pacienţilor. Partea a II-a – Anestezia regională/ rahianestezia. Riscuri și efecte secundare.

Rahianestezia este o alternativă la anestezia generală în cazul anumitor operaţii. Anestezia regională permite pacientului să rămână treaz în timpul operaţiei, fără să simtă nicio durere. Unii pacienţi pot simţi însă o senzaţie de presiune sau de smulgere în timpul intervenţiei, dar aceasta nu presupune durere.

Acest tip de anestezie este indicat pentru intervenţiile chirurgicale complexe din partea inferioară a corpului, cum ar fi operaţia cezariană, operaţia de prostată sau protezarea genunchiului ori a şoldului.

Pentru pacientul care urmează să benefieze de rahianestezie, este foarte important să respecte postul alimentar şi hidric (să nu mănânce cu cel puţin 6 ore înainte şi să nu bea apă cu minimum 2 ore înaintea operaţiei).

În rahianestezie, un ac foarte fin este introdus la nivelul coloanei vertebrale lombare şi este injectat un anestezic local în lichidul din jurul măduvei spinării. Astfel, vor fi anesteziaţi nervii care inervează partea de jos a abdomenului – şoldurile, fesele şi picioarele. Pacientul nu va simţi nimic de la ombilic în jos şi nu va putea să îşi mişte picioarele timp de aproximativ 3 – 4 ore.

Ce operaţii pot fi efectuate sub rahianestezie?

– urologie: prostată, vezică şi operaţii în zona genitală
– ortopedie: operaţii ale şoldului şi membrelor inferioare
– ginecologie: operaţii ale uterului, vaginului şi ovarelor
– chirurgie vasculară: operaţii ale vaselor de sânge ale picioarelor
– chirurgie generală: hernii inghinale şi femurale
– obstetrică: operaţie cezariană.

Cele mai frecvente tipuri de anestezie regională

Anestezia spinală (rahidiană) constă în injectarea unei substanţe anestezice în lichidul din jurul măduvei spinării, prin intermediul unui ac foarte fin, introdus la nivelul coloanei vertebrale lombare.
Pacientul poate resimţi un anumit grad de disconfort la introducerea acului. Senzaţia neplăcută se diminuează însă pe măsură ce anestezicul îşi face efectul.

Anestezia epidurală presupune introducerea anestezicului prin intermediul unui tub sau cateter fixat cu ajutorul acului în spaţiul epidural din jurul coloanei vertebrale. Acest lucru permite anestezistului să regleze cantitate de anestezic pe durata intervenţiei, în funcţie de situaţie.
Acest tip de anestezie este indicat în cazul naşterilor, fie ele naturale sau prin cezariană.

Cum este efectuată rahianestezia?

Rahianestezia va fi efectuată întotdeauna cu pacientul treaz. Se poate, însă, administra un sedativ uşor, pentru a calma anxietatea.

Pacientul trebuie să se poziţioneze apoi în vederea efectuării manevrei. Există 2 variante:
– în poziţie şezândă, cu bărbia în piept, mâinile pe genunchi şi spatele arcuit
– culcat pe o parte, cu genunchii la piept şi spatele arcuit.

Aceste poziţii ajută la deschiderea spaţiilor dintre oasele spatelui (vertebre), între care medicul anestezist trebuie să insereze acul. În momentul în care acul pătrunde prin piele este foarte important ca pacientul să rămână nemişcat.

Pacientul nu va simţi durere semnificativă. Însă este posibil ca acul să se apropie de unul din nervii care inervează piciorul, iar acest lucru să genereze o “fulgerătură” pe picior. În acest caz, este foarte important ca pacientul să nu se mişte şi să comunice echipei medicale la care picior a simţit durerea.

Odată ce anestezicul local este injectat, instalarea anesteziei durează între 5 – 20 minute. Pacientului îi va fi din ce în ce mai greu să îşi mişte picioarele, iar, la un moment dat, nu le va mai putea mişca deloc.

Ce se întâmplă după rahianestezie?

După o perioadă de timp, rahianestezia va începe să dispară treptat. Pacientul va începe să simtă şi să îşi poată mişca picioarele. Este recomandată evitarea ridicării bruşte a capului până la dezmorţirea completă a picioarelor.
Timpul necesar dispariţiei complete a blocului motor şi senzitiv variază în funcţie de substanţele injectate. De obicei, rahianestezia dispare în 3 – 4 ore, iar pacientul se va putea da jos din pat după aproximativ 6 ore.

Care sunt avantajele rahianesteziei?

Există unele afecţiuni care pot creşte riscul unei anestezii generale, de exemplu patologia pulmonară gravă. În acest caz, medicul anestezist poate astfel propune rahianestezia, pentru a evita problemele.

În plus, există o serie de avantaje ale rahianesteziei:
– risc mai mic de infecţii pulmonare
– fără efect negativ asupra plămânilor sau respiraţiei
– excelentă analgezie (lipsa durerii) imediat după operaţie
– şansă mică de a necesita analgezice puternice care pot da stare de greaţă sau vomă
– posibilitate de a mânca şi a bea mai curând după operaţie
– risc mai mic de confuzie postoperatorie, mai ales la pacienţii vârstnici.

Care sunt efectele secundare şi complicaţiile rahianesteziei?

Efectele secundare şi complicaţiile rahianesteziei se pot împărţi, din punctul de vedere al incidenţei lor, în:

Frecvente
Rahianestezia poate duce la scăderea tensiunii arteriale. Dacă acest lucru se întâmplă, medicul anestezist va administra pacientului medicamente şi perfuzii.

De asemenea, pacientul ar putea avea dificultăţi la urinare după operaţie. Acest lucru se întâmplă, în special, la bărbaţi. În acest caz, ar putea fi necesară montarea temporară a unei sonde urinare, până la reluarea funcţiei normale a vezicii urinare.

Ocazionale
Pacientul poate avea dureri de cap după rahianestezie. Acest lucru se poate întâmpla în aproximativ 1:200 cazuri. În mod normal, acest tip de durere de cap trece de la sine cu odihnă, hidratare adecvată şi analgezice simple.

Foarte rare
Rareori, rahianestezia poate urca excesiv şi, în această situaţie, pacientul ar putea simţi slăbiciune în mâini sau chiar dificultăţi în a respira.

Leziunea nervoasă este o complicaţie extrem de rară, care survine în 1:50.000 de cazuri. Aceasta constă în pierderea temporară a senzaţiilor, slăbiciune musculară sau senzaţie de înţepătură, care, în marea majoritate a cazurilor, se rezolvă de la sine în câteva săptămâni.

 

SURSE: cdt-babes.ro, asahq.org



Adauga un comentariu
Inchide
GDPR

medicaltv.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.