Accidentul vascular cerebral | Partea a II-a – Tratamentul în AVC

Articole 0 Comentarii
Publicat acum 22 de minute
Accidentul vascular cerebral | Partea a II-a – Tratamentul în AVC

Accidentul vascular cerebral este o afectiune a creierului, provocată de împiedicarea circulației sângelui într-o anumită zonă, fapt ce are drept consecință moartea celulelor cerebrale neirigate și neoxigenate.. În cadrul campaniei “Asumă-ţi să fii sănătos!” desfășurată de UMF Carol Davila în parteneriat cu I.C.Fundeni, Conf. Univ. Dr. Adriana Dulămea, Șef Sectie Neurologie din cadrul I.C.Fundeni explică totul despre Accidentul Vascular cerebral (AVC)

Citește și Accidentul vascular cerebral | Partea I – Ce este accidentul vascular cerebral

În ce constă tratamentul accidentului vascular cerebral?

Tratamentul accidentului vascular cerebral depinde în primul rând de tipul acestuia:

  • ischemic – determinat de ocluzia unei artere cerebrale (acesta reprezintă tipul cel mai frecvent întâlnit)
  • hemoragic – ce implică sângerarea la nivel cerebral.

Citește și 29 octombrie, Ziua Modială a AVC. România, cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa. Ce este AVC-ul și cum trebuie să reacționezi pentru a supraviețui

Tratamentul AVC ischemic

În ceea ce privește accidentul vascular cerebral ischemic, scopul tratamentului este acela de a restabili circulația la nivel cerebral.

O terapie ce poate fi administrată în primele 4 ore și jumatate de la debutul simptomatologiei, ideal în primele 3 ore, este cea trombolitică (tromboliza – lezare/ distrugere a trombului). Preparatul, denumit alteplază, se administrează intravenos și determină activarea unei enzime ce are ca efect distrugerea cheagului, contribuind astfel la restabilirea circulației la nivelul arterei obstruate. Trebuie avut în vedere însă riscul de sângerare asociat administrării acestui preparat, el neputând fi folosit pentru orice pacient.

Există și posibilitatea acționării direct la nivelul vasului obstruat. Acest lucru se poate face în două moduri:
  • Se poate insera un cateter printr-o arteră de la nivelul membrului inferior, care se va dirija până la nivelul arterei cerebrale obstruate, nivel la care se va administra preparatul cu efect trombolitic. Această procedură poartă numele de tromboliză intra-arteriala. Perioada de la debutul simptomatologiei și până la efectuarea trombolizei intra-arteriale poate fi ceva mai mare decât cea din cazul trombolizei intravenoase, însă este tot limitată.
  • Se poate îndepărta cheagul cu un dispozitiv- stentretriever. Folosindu-se de un cateter, medicul va prinde cheagul cu un dispozitiv și îl va îndepărta. Această procedură este benefică mai ales în cazul cheagurilor de dimensiuni mari, ce nu pot fi dizolvate complet de catre substanțele trombolitice; în majoritatea cazurilor de acest tip se va efectua și tromboliza intravenoasă, și îndepărtarea mecanică a cheagului.

Citește și Analizele medicale anuale. Ce afecțiuni grave pot depista de timpuriu

În cazul în care o arteră este îngustată seminificativ, doctorii pot recomanda una dintre următoarele două proceduri prin care să restabilească  o circulație mai bună a sângelui la acel nivel, în vederea scăderii riscului de apariție a accidentului vascular cerebral.

Una dintre proceduri este endarterectomia carotidiană, în care un chirurg îndepărtează plăcile de aterom formate pe pereții arterei carotidiene, artera responsabilă într-o mare masură de vascularizația cerebrală. Artera este secționată, se îndepărtează plăcile de aterom ce împiedică sângele să circule prin vas, urmând apoi ca pereții arterei să fie refăcuți. Această procedură scade riscul de apariție a accidentului vascular cerebral, însă prezintă și riscuri, mai ales la persoanele ce suferă de boli cardiace, așadar ea nu este indicată decât în anumite situații, unor pacienți atent selecționati.

O altă procedură este reprezentată de montarea unui stent la nivelul porțiunii îngustate a arterei carotidiene; aceasta constă în introducerea unui mic balon în zona îngustată a vasului de sânge, dilatarea acestui balonaș – procedeu ce va lărgi lumenul vasului anterior îngustat, apoi montarea unui stent pentru a menține lumenul dilatat.

Citește și Pacienții cu scleroză multiplă, umiliți de stat. Tratamentul este inexistent și CNAS decontează doar 21 de zile de recuperare

Tratamentul AVC hemoragic

În ceea ce privește tratamentul  accidentului vascular hemoragic, acesta urmărește în principal controlul sângerării și reducerea presiunii de la nivelul creierului. În unele situații, poate fi necesară și intervenția chirurgicală pentru a scădea presiunea intracraniană.

Alte măsuri ce pot fi luate în cazul instalării unui accident vascular hemoragic sunt: oprirea medicației administrate anterior pentru prevenirea formării de cheaguri de sânge, precum antiagregante (ex. Clopidogrel) sau anticoagulante (ex. warfarina) sau se pot administra chiar medicamente care să contracareze efectele acestor medicamente. Pot fi necesare și medicamente care să scadă tensiunea arterială, să scadă presiunea intracraniană, să prevină apariția crizelor epileptice sau să prevină vasospasmul (constricția vaselor cerebrale, care ar putea afecta suplimentar țesutul cerebral).

Citește și Primul ajutor în cazul crizei de epilepsie. Cum ajutăm pe cineva într-un astfel de moment

Dacă accidentul vascular hemoragic a fost determinat de o malformatiearterio-venoasă sau de un anevrism sau de un alt tip de malformație vasculară, poate fi recomandată una dintre următoarele intervenții:
  • Cliparea anevrismului – o clemă este plasată de către chirurg la baza anevrismului, pentru a opri fluxul sangvin către el, împiedicând astfel ruperea anevrismului sau resângerarea ce poate apărea după ruperea anterioară a anevrismului.
  • Coiling-ulendovascular – pe cale endovasculară, de obicei prin plica coapsei, se introduc tuburi prin care se introduc coil-uri (bucle de sârmă special construite), care ocluzează anevrismul, excluzându-l din circulație.

Citește și Anevrismul, boala care ucide în tăcere. Partea I – Simptome, cauze şi prevenţie ale anevrismului nerupt

Ambele tipuri de tratament au riscuri, în special cel de sângerare în creier și ischemie (pierderea fluxului de sânge, ce duce la moartea unor zone din creier). Tratamentul endovascular este mai puțin invaziv și poate fi inițial mai sigur, dar el are, de asemenea, un risc mai mare de resângerare în timp și poate necesita proceduri suplimentare. 

Citește și Anevrismul, boala care ucide în tăcere. Partea II – Simptome, cauze şi prevenţie ale anevrismului rupt

 

 

 



Adauga un comentariu
Inchide
GDPR

medicaltv.ro folosește fișiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe site-ul nostru.

Înainte de a continua navigarea pe site-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege termenii de utilizare și politicile noastre.

Sunt de acord Alte optiuni
Cookie-urile de statistică îi ajută pe proprietarii unui site să înţeleagă modul în care vizitatorii interacţionează cu site-urile prin colectarea şi raportarea informaţiilor în mod anonim.
Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a-i urmări pe utilizatori de la un site la altul. Intenţia este de a afişa anunţuri relevante şi antrenante pentru utilizatorii individuali, aşadar ele sunt foarte valoroase pentru agenţiile de puiblicitate şi părţile terţe care se ocupă de publicitate.
Obligatoriu - nu poate fi deselectat. Cookie-urile necesare ajută la a face un site utilizabil prin activarea funcţiilor de bază, precum navigarea în pagină şi accesul la zonele securizate de pe site. Site-ul nu poate funcţiona corespunzător fără aceste cookie-uri.